Pentax ME Super. A apărut în 1979, ca o îmbunătăţire a deja celebrului ME, iar îmbunătăţirea consta în prezenţa unui mod manual de expunere. Din punctul meu de vedere e o jucărie mică şi foarte capabilă. La capitolul ergonomie m-a impresionat de prima dată prin modul mai ciudat (pentru un aparat de genul lui) de a schimba timpii de expunere, cu ajutorul a două butoane. Un fel de cutie de viteze secvenţială, cu ajutorul căreia nu mai e nevoie să iei aparatul de la ochi pentru a modifica timpul de expunere (lucru care poate face diferenţa uneori). În rest e un aparat destul de feminin (mai rotunjit decât MX-ul şi mai „moale” la atingere parcă), cu un sunet al declanşatorului de-a dreptul apetisant. Aproape la fel de apetisant ca cel al Olympus-ului OM-1. :)
Exemplarele de mai jos au fost „recuperate” de pe net, nefuncţionale. Cu puţin curaj, multă răbdare şi o tonă de ajutor din partea „nebunului” am reuşit să le pun pe picioare. Au fost testate şi „reîmbrăcate”, iar acum îşi caută un nou stăpân. :)
(Pânză de doc maro)
De vânzare (body only): 200 RON.
*
(Piele albă)
De vânzare (body only): 200 RON.
